Dictionarul aurit al “desteptilor”

Motto: “Orice asemanare cu intamplari sau personaje din viata reala nu este intamplatoare. Din pacate.”

Incep sa scriu fara un titlu. Il voi cauta pe parcurs. Nu pot pune de la bun inceput un titlu tristetii care uneori ma cuprinde. Nu pot incadra in tipare tristetea. E individuala, fiecare o simte altfel, fiecare are alte motive. Unora (multi) le e de ajuns lipsuri materiale ca sa fie inundati de tristete. E asta o tristete sau mai degraba o frustrare? Nu sunt calificat sa cuantific si sa categorizez.

Pe mine ma intristeaza oamenii. Avem fiecare o educatie din familie si din scoala cu care ne modelam comportamentul. Mai avem insa si o gena care ne strabate si ne creioneaza trairile. Ne deseneaza comportamentul. Iubirile si tradarile. Bucuriile si tristetile. Natura umana e fascinanta prin diversitate. Nu suntem doi la fel. Unii mai destepti, altii mai putin inzestrati. Unii mai educati, altii mai putin. Toti manati de gena personala care ne ghideaza viata.

Sensibilitatea fiecaruia e data de trairi personale. sau nu. Am vazut deseori oameni cu educatie simpla si background minimal capabili de gesturi de o sensibilitate impresionanta. Nu ma opresc din a ma inclina in fata unor asemenea oameni. Am vazut insa oameni carora totul le e favorabil: cei sapte ani de acasa, educatia primita, scoala, mediul apropiat, oameni privilegiati, carora granita dintre iubire si ura, dintre egoism si altruism, dintre bun si rau le e la fel de straina cum ii e desertului apa. Si atunci ma intristez. Trist sunt pentru ei, uitand de propriile tristeti. Citeam undeva un titlu inspirat: “Cat de prosti pot fi oamenii destepti”. Lasand la o parte relativismul definitiei pentru “prosti” si “destepti”, titlul asta spune un mare adevar.

M-as uita in ochii unui om “destept” (dupa canoanele general acceptate) pentru care iubirea e asa de “oarba” incat nu vede ca persoana “iubita” sufera de pe urma iubirii sale oarbe, si intreb: ce iubire e asta? Eu stiu ca a iubi inseamna mai mult decat altceva a dori binele celuilalt. A implini binele lui cu binele tau. Unde e binele omului care sufera? Ce folos ca are respectivul un IQ (element discutabil si insuficient al inteligentei) ridicat daca un lucru atat de simplu cum este binele nu e in stare sa il vada? I-as spune acestui “destept” ca suferinta pe care o aduce cu iubirea sa oarba il califica pentru un dictionar aurit intitulat “Cat de prosti pot fi oamenii destepti”.

Am gasit si titlul. E cel de sus.

Postare din vechiul blog, 5 noiembrie 2012

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s