Invataturile unor clujeni catre Cluj

Desi va fi vorba de o intamplare de pe un stadion, prezenta postare are doar o legatura tangentiala cu sportul. E mediatizat de doua zile gestul suporterilor “Universitatii” de aface o cheta ad-hoc pe stadion pentru jucatorii cu “U” pe piept. S-a comentat in fel si chip. Unii impresionati. Altii luand in deradere un gest spontan. Nu o sa fac statistica proportiilor. O sa ma refer la altceva.

Scriam undeva ca Clujul isi pierde rand pe rand simbolurile. E o realitate trista despre care tot vorbim, parand incapabili sa facem ceva. Unele simboluri deja s-au dus. Sa fie primit! Le inlocuim cu manifestari unele cu adevarat importante, altele discutabile. Facem eforturi si alocam bugete impresionante pentru tot felul de “capitale” : ba a tineretului european (adjudecata de Cluj penru 2015) , ba a culturii europene (pentru 2020-2021). Facem eforturi sa “iesim in lume”. Vopsim, spoim, ne imbracam orasul la patru ace, mai ascundem pe sub pres unde e cazul. Demeruri discutabile. Sa nu fiu gresit inteles, pot avea o anume empatie cu dorinta de a ne creste veniturile din vizitatori externi (pe care se presupune ca ii vor aduce cele doua titulaturi). E oare de ajuns?

Sufletul unei urbe e dat de locuitorii sai. Care au construit cladiri, institutii, traditii, obiceiuri. Au creat simboluri de care au fost si ar vrea sa mai fie mandri. Sambata seara, 10,000 de clujeni au fost mandri. Ca pot sa ridice simbolic, intr-un fatidic minut 19 (19-19 anul infiintarii Universitatii) simbolul numit Iuliu Hatieganu. Ca au fost partasi la un act de nemurire. Ca au privit, cu ochi inlacrimati, imaginile lui Lazar Sfera, Sever Coracu, Ioan Moina, mitropolitul Bartolomeu, Dr.Mircea Luca, Remus Campeanu, pe modernele ecrane ale stadionului. Ca le-a mai batut inima inca o data in ritmul vecinilor de tribuna. Sunt vreo 5% din populatia matura si facatoare de creatie a Clujului. Un procent greu de ignorat. Niste tineri frumosisi “nebuni” umblau cu o geanta in care strangeau bani. Unii au pus 2 lei, altii 50 de lei, altii nu au pus ca nu au de unde. Un gest de solidaritate umana mai mult decat unul cu implicatii financiare reale. A fost , cum frumos am citit azi undeva , “o palma pe obrazul burtilor pline”. Onoare lor, acelora care cred ca aproape 100 de ani de istorie nu pot fi terfeliti si stersi de pe harta sufleteasca a Clujului. Ar fi ca si cum i-ai lua Somesul, Universitatea sau Cetatuia.

O “intamplare” de pe un stadion, la un meci de fotbal, ne invita la meditatie. “Duminica orgului” din 1990 am reusit sa o perpetuam in toate alegerile locale de pana azi. Daca ei ne conduc, acei ne-oameni nesatui care, daca ar fi fost sambata printre spectatori ar fi intors spatele tinerilor ce umblau cu geanta de donatii, Clujul se va prabusi intr-o micime cosmoploita cu false straluciri. La tara, cand unuia ii arde sura, comunitatea pune mana de la mana si ii reface, si daca doar partial, gospodaria. “Gospodaria” Clujului o putem reface doar IMPREUNA ! “Burtile nesimtite”? Atata vreme cat le vom permite, ne vor rade in nas. Le mai lasam ?

Advertisements

One thought on “Invataturile unor clujeni catre Cluj

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s