Cine mai misca uriasul cu picioare de lut?

Hai sa vorbim putin despre binomul echipa-suporter. Si sa uitam, putin, de fotbal. Sa il lasam sa isi gaseasca (sau nu) calea spre normalitate. Sa vorbim, asadar despre sport la “Universitatea” cea fara de fotbal.

Stiu, “noi nu suntem normali”. Noi, suporterii, adica. Am auzit in ultimele zile destule despre cum nu ne place noua nimic. Si nu stim, noi adica, sa fim alaturi de echipe si de sportivi. Asa o fi?

E drept ca nu ne plac multe. Si e la fel de drept ca astea “multe” nu le generam noi. Ca orice constructie umana, individual si ca grup avem si noi pacatele noastre. Orgoliosi, atotstiutori, partinitori, ca orice grup uman, le avem pe toate. De unele suntem constienti si incercam sa le indreptam, de altele ne dam seama doar dupa ce suntem trasi de maneca.

Zicand toate astea nu vreau sa subliniez decat ca suntem si noi oameni. Numai ca da, nu ne plac inciotarile si incuscririle, nu ne plac oamenii care una spun si alta gandesc, nu ne plac “U”istii de conjunctura si, in general, nu ne place impostura. Ca suporteri ai unui club aflat mereu “la greu”, am cam invatat sa le simtim si sa le vedem pe toate. Ne poti pacali o perioada dar adevarul iese la suprafata precum uleiul.

In binomul asta exista un al doilea “actor”: echipa . Si cand ma refer la echipa nu ma refer la sportivi sau staf tehnic, ci la tot ceea ce e in spate. Club si management adica.

CS “Universitatea” Cluj e ca un amortit cu uriase picioare de lut. Nu am alte surse de informare decat site-ul oficial, asa ca pe ele ma bazez. CS “U” are un Consiliu de Administratie format din (onorabili) profesori universitari, reprezentanti ai UBB, UMF, UTCN, USAMV. Sunt acolo, in CA de ani buni de zile. Eu unul nu am auzit de sedinte ale CA, de analiza adica a situatiei si starii de fapt. Poate or fi fost, desi, ca un club apartinand de Ministerul Educatiei Nationale poate trebuia sa gasim si noi pe undeva niste procese verbale. Ca sa nu spun de o strategie, niste planuri, ceva care sa ne arate ca e vorba de un organ de conducere viu si interesat. Pe site gasim o strategie taman din 2013.

In fapt, daca ne raportam la realitati, cand vorbim de conducerea CS “U”, toata lumea se raporteaza la Ovidiu Vasu, Director si membru in CA. Un “one man show” asupra caruia se revarsa toate. Bune si rele. Si cum situatia echipelor nu e una stralucita, acesta ia (pe merit) toate murmurele si nemultumirile.

Pana la urma, un club de amploarea si anvergura “Universitatii” ar trebui sa aiba o alta prezenta in sportul national. Este, poate, ultimul mare club polisportiv ramas din vremuri apuse. Si, asta e opinia generala, traieste o agonie continua. Un fel de “nu te las sa mori dar vai de ea viata traita”.

ucluj

Le sunt reprosate, de multe ori suporterilor absenta de la meciurile echipelor. O fi adevarat, numai ca ma intreb ce asteptari sa ai cand programezi un meci in zi de marti la ora 12,00? Cine, Doamne, le da asemenea idei? E ca o bataie de joc la adresa echipei in primul rand. Nu mai vorbesc de lipsa totala de informare. Daca nu ai inspiratia sa te uiti pe site-ul clubului, habar nu ai cand si unde joaca o echipa sau alta. Bine ca lasam intrarea libera, desi asta e o prostie fara margini. Daca tot nu ai bani, macar banii aia (putini) de pe bilete sa iti asigure plata baremurilor de arbitraj, sau a ambulantei sau a chiriei salii sau…. whatever. “U”istii nu au nevoie de gratuitati, asta nu e decat un mijloc indoielnic de a te plange: “uite domle, nici gratis nu vine nimeni”. Nu Domnilor, nu asa, programati meciurile la ore decente, asigurati eventual niste cuplaje posibile (cum era, odinioara ziua de sambata in Sala Sporturilor), mergeti in scoli, atrageti tineri si copii.

Inflatia de sporturi si de echipe e alta problema a clubului. De aici venind si problema finantarii. Clubul asta, din ce stiu, are un buget format din contributie de la Ministerul Educatiei de aproximativ 1 milion de euro, cam 500,000 de la CL Cluj si sponsorizari nu mai mari de vreo 250-300,000 de euro, Adica, undeva pe la 1,800,000 euro. Din calcule extrem de sumare, pentru o prezenta decenta in prima liga, necesarul unei echipe ar varia intre 350,000 de euro (la echipele de volei, handbal) pana la vreo 650-700,000 de euro (la echipa de rugby, cu un lot mult mai numeros). Asta ar insemna doar pentru sporturile de echipa un buget de 3,5- 4 milioane de euro. Fara a lua in calcul sectiile de sporturi individuale. Unde necesarul se ridica si acolo la aproape 2 milioane de euro. Asadar, o subfinantare cronica. Ma intreb care e rolul managementului daca nu asta, de a asigura o finantare corespunzatoare? Si, daca nu poti, sa lasi pe altii. Pana atunci, macar fa ceea ce poti ca resursele financiare sa se apropie de necesitati. E dureros sa vezi echipe si sportivi care se scalda in mediocritate.

Ca sa inchei rotund, sa ne intoarcem la suporteri. Va trebui sa trecem si noi peste acuza “astia stiu numai fotbal” si sa ne intoarcem spre intregul club. Nefacand insa compromisuri. Fara sa cautionam, de dragul lui “U” , persoane si personaje nocive si toxice. Asta nu se va intampla niciodata.

Viata asta tin cu “U” !

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s