Crampeie din povestea “U”

Randurile ce urmeaza nu sunt o explicatie. Nici o justificare. Cred insa ca suntem intr-un moment in care avem nevoie de frumos. Ca prea cenusiu e totul. O fi amestecul intre alb si negru care, cica, ar da un cenusiu sinistru? Nu stiu cum o fi cromatica, dar stiu ca albul si negrul din sufletele celor care simt “U” nu se poate amesteca.

Sa incepem, asadar. Intrebare de start? Cand ai cunoscut pe “U”? Raspunsul la intrebarea asta se leaga de una din fiintele dragi sufletului meu: tata. Spune “legenda” ca am fost cu tata de mana la aeroport cand au adus de la Bucuresti Cupa Romaniei. Nu imi amintesc, sincer, asta. Aveam doar vreo trei ani. Stiu insa ca, pe la 5-6 ani ma lua tata cu el si mergeam in Parcul Babes sa ne uitam la antrenamentele “Universitatii”.

E acolo, prima mea amintire: se antrenau pe terenul III si eu, pispirel printre “chibitii” de la gard, ma bagam printre barele alea ale gardului si ma trezeam in teren. Imi mai dadea cate unul o minge si ma “jucam” cu prietenul de gradinita Miki, atenti ca nu cumva sa dam mingea prea tare in teren si sa ii deranjam pe aia mari. Printre ei, “veteranul” Solomon, fundasul aflat la apusul carierei. Avea parul alb (sau o fi fost blond spalacit, dar mie imi dadea impresia de carunt). Era anul ala in care s-a intors de la Ariesul Turda sa isi incheie cariera la “U”. Banuiesc ca nea Remus Campeanu isi poate aminti anul. Io ma uitam cu gura cascata la el si ma intorc catre tata si il intreb, in rasetele “chibitilor”: “Tata, daca nenea ala carunt joaca fotbal, tu de ce nu poti, ca tu ai parul negru”.

Municipalul plin. Juca "U"

Municipalul plin. Juca “U”

In anii aia si mai tarziu, ne intalneam in Parc cu profesorul Arnautu, cu profesorul Neta, il vedeam mereu pe Neluta Banda sau Ghita Roman. Mai tarziu, student la Poli in anul I am avut onoarea sa il am profesor la Educatie Fizica pe insusi Ion Moina. Ce oameni, ce caractere a zamislit Clujul !!!!

Tot tata e legat de doua episoade esentiale intricatva in istoria lui “U”. Era cred, a doua “descalecare” a lui Titi Teasca la “U”. Erau vremurile cum erau si trebuia sa il plateasca cumva. Si atunci, au gasit, impreuna, solutia: Teasca a fost angajat ca “model” la Facultatea de Arte Plastice (actuala UAD) si uite asa ii puteau plati un salariu. Tot el, tot tata, era sa cauzeze un mic cutremur. Venea (cred ca de la Dinamo), Batacliu. Atacant in forma si in voga. “Trebuia” sa intre la facultate. La admitere, la Drept, se dadeau probe orale si scrise. La oral, oricat a tras de el, oricate intrebari i-a pus, omu’ era plumb. Principiile nu l-au lasat pe tata sa ii dea o nota prea mare. L-au “rezolvat” la scris si, uite asa, Batacliu s-a putut transfera la “U”. In schimb, pentru Ghita Roman s-a luptat o luna de zile sa reuseasca sa il transfere de la Oradea la Cluj. Si a reusit !

A avut tata, printre altii, doi favoriti intre sportivii-studenti. Unul era portarul Constantin Stefan, care il impresiona intr-atat prin seriozitate, corectitudine, respect si inteligenta, ca nu ii putea da decat 10. Altul (alta) era baschetbalista Dana Mangu, care ii era, de asemenea la suflet. Sa nu uit: pe Felician Muresan il tot pica si il reprograma la “re”. Cu cat drag imi povestea episodul asta si replica, mereu aceeasi, a fotbalistului :”Nu-i nimic, Dom profesor, pentru data viitoare incerc sa invat mai mult”….

Tata, stiu ca ma intrebai in anii din urma: “Ce mai e la “U”? De ce nu se rezlva ceva?”. Inghiteam in sec pentru ca nu puteam sa ii dau un raspuns. Stiu doar ca acum, de acolo de sus, unde s-a intalnit si cu Felician, si cu Dan Anca, si cu Ghita Roman, vegheaza la noi si la “U”.

“Intoxicat” asa, nu a fost greu sa raman pe veci cu alb-negrul in suflet si in sange. Si sa ii iubesc pe toti cei care au purtat “U” pe piept. Ce multi au fost! Baschetbalistii Marius Craciun, Traian (Duly) Trif, Horia Nicoara, Mircea Rotaru, Mircea Barna, Doina Prazaru, Mariana Merca, Viorica Jurca, Floare Anca, generatia fantastica a Magdei, a Paulei, a Annei Kirr, voleibalistele Laura Ruja sau Mela Vescan, handbalistii Costica Caldare, Liviu Jurca, Dan Petru, interminabila lista a fotbalistilor, de la amintitul Solomon, Pexa, Oprea, Mihaila, Adam, Tim Campeanu, Ciocan, Dobrota, Muzsnay, Sabau, Pojar, Maier, Cioloboc, Mircea Muntean, si atatia altii.

Nu am stat, pana in anii din urma, niciodata in galerie. Mi se parea ca nu-s demn de a fi in grupul ala pe care il admiram. Imi amintesc ca pe la 11-12 ani, cand galeria statea deasupra tunelului de la tribuna a doua a vechiului Municipal, incercam sa stau cat mai aproape de sfoara aia care delimita galeria si de care nu puteai trece. Admiram cu rasuflarea taiata cum unul dintre ei ii anima pe ceilalti, atent mai mult la galerie decat la meciul de pe teren. Aveam sa aflu mai tarziu ca era Ghita Florea, co-autorul “Slava tie, Studentie”. Mai tarziu m-am asezat in dreapta oficialei, alaturi de un grup de prieteni. Am simtit atunci ca trec anii, copiii prietenlor si cunoscutilor ma salutau cu “Saru’ mana, nenea”. Desigur, acum unii dintre ei au negru in cerul gurii, dar asta e altceva…..

Iertat fie-mi textul asta asa de lung. Sunt crampeie doar. Asa cum si voi, multi dintre cei care azi traiesc aceasta mare dezamagire, fecare aveti amintirile voastre. Si trebuie sa le spuneti.

Ce nu as vrea sa intelegeti din acest text este ca nu as vrea sa sune ca un necrolog. Pentru ca NU ESTE. Sunt amintiri care au parfumul inconfundabil al lui “U”. Sunt vorbe care trebuiau spuse acum. Sa ne fie imbarbatare si imbold. Pentru ca “U” inseamna toate aceste nume pomenite (si miile de alte nume nerostite). Pentru ei si pentru noi, povestea “U” MERGE MAI DEPARTE !

Viata asta tin cu “U” !

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s