Vasu, dormi?

Gata. Perioada vacantei, a concediilor, a trecut. Trecuta e si perioada de gratie acordata tuturor celor pentru care “U” este doar o intamplare.

Sunt naiv. Cred ca toti cei legati de “Universitatea” inteleg macar esenta. ca nu le ceri tuturor sa rosteasca macar zece nume de mari performeri care au facut cinste si au reprezentat repere in istoria “Universitatii”. Ca daca le-ai cere, ti-ar raspunde “stai sa caut pe Google”. Esenta, filonul ala originar, acele cateva repere fara de care “U” ar fi fost demult istorie.

Pentru suporterii mai patimasi, pentru cei care inteleg esenta lui “Mama te iubesc, dar nu ca pe U” fara sa cada in ipocrizia judecarii ad litteram, exista FORT. Fidelitate Onoare Respect Traditie. Piloni esentiali in existenta “Universitatii”.

Traditia aproape centenara ne identifica prin simbolul “U” si culorile alb-negru. Traditia ne obliga sa le pastram si sa veghem ca ele sa existe. Cata vreme exista “U”.

Se intampla ca azi sa aiba loc doua “evenimente”. Apare pe site-ul clubului informatia ca echipa de volei fete a terminat pe locul trei la un turneu de pregatire in Ungaria. Si tot azi, pe seara, intr-o sala in care se simte inca parfumul de Eurobasket2017, are loc prezentarea lotului pentru sezonul 2017-2018 al echipei de baschet masculin.

Articolul despre fetele de la volei este ilustrat. Ca daca nu era, trecea neobservat. O fotografie de la acel turneu, ca un fel de prezentare. O fotografie socanta. Fetele “Universitatii” cu niste “impecabile” tricouri visinii. Un “U” mic aproape pe umar si gata. Acum, sa ne intelegem. Prosti nu suntem. Culoarea nu e doar o culoare “straina” de traditia “Universitatii”, dar este fix culoarea celor care incearca degeaba “sa puna Clujul pe harta sportiva a Europei”. Cunoastem povestea, nu insist. Pe bune? Doar culoarea aia se gasea la furnizorul de echipament? Daca zic ca, sa vezi coincidenta, echipa asta a fost preluata in vara asta (inclusiv ca naming) de catre o companie care e sponsor (gurile rele spun ca nu numai) la ceilalti, o sa spuneti ca-s carcotas. Ba zic. Ca e straveziu.

O fi adevarata si in sport ca “cine da banul, comanda muzica”? O fi, dar pana unde? Unde e frontiera intre interes si simbolistica? Uite ca a gasit-o o alta companie clujeana (de mult mai mare calibru) care nu a facut vreun pas in a schimba culorile echipei de baschet masculin. Ba dimpotriva, s-a chinuit ani de zile sa isi legitimeze apartenenta la alb-negrul difinitoriu pentru “U”. Ca puteau si ei, nu-i asa, sa isi imbrace echipa intr-un “impecabil” galben definitoriu. Ca doar dau bani. Si DAU, nu se joaca.

As vrea sa fiu bine inteles: am acelasi respect pentru NTT Data ca si pentru Banca Transilvania. Ca si-au castigat o notorietate si au construit businessuri solide si remarcabile. Aici nici macar nu e vorba de companii sau persoanele din fruntea lor. Unii pricep, ii intereseaza, altii mai putin spre deloc.

Pe mine ma doare ca cel care este pus sa vegheze ca “U” sa ramana ceea ce este, e in stare de orice compromis. Sau nu? Nu a stiut? Asta e si mai grav. Atunci sa ii spunem. Ca spun surse extrem de credibile ca “Sectiile isi cumpara ce echipament doresc, eu doar il platesc”. Chiar asa? ORICE echipament doresc? Ca maine ne trezim ca si “U” nu mai e “U” ci doar un u mic calare pe o sina. Si Vasu doarme. Ca daca nu era asa, daca isi amintea ca imnul “Slava tie, studentie” are un vers care spune ca “Alb si negru-i steagul nostru”, nu mai dormea in noaptea asta. Dar pe Domnia sa nu il intereseaza. Nici ca o echipa poarta culori ce incita, nici ca unii si altii folosesc pe “U” pentru tot felul de interese comerciale.

A venit toamna. “Toamna vrajbei noastre”. Nu ma bucur deloc ca trebuie sa scriu randurile astea. Poate va veni si vremea sa le spunem pe cele bune. Cand or fi. Pana atunci, #ImpreunaSuntemU.